|
Despre…
· Asezare
geografica
· Scurt istoric
· Atractii
turistice
·
Galerie foto
Google map
Vremea in Rona in Sus
Administratia
local-publica
Bancuri
Jocuri haioase
Biblia
Calendar ortodox
me...
|
Atractii turistice Rona de Sus
Daca traversam dealul Hera
dupa-amiaza, in lunile de vara si pana toamna tarziu, intalnim culegatorii de
bureti si ciuperci care ofera spre vanzare rodul codrilor automobilistilor
aflati in trecere. Pe Hera, la poalele nord-vestice (la 16 km de Sighetu
Marmatiei) se afla Rona de Sus, localitate situata pe valea Ronisoara (in
amonte).
Atat Rona de Sus
cat si cea de Jos, ambele locuite de romani si ucraineni, odinioara si de
numerosi evrei, au fost proprietatea voievozilor romani.
Le-au stapanit mai intai Dragos, apoi a fiului acestuia, Sas, ca in final
(dupa 1359) sa apartina fiului mai mare, Balc.
Dupa un document
emis la 14 mai 1360, anul atestarii documentare a comunei, regele maghiar
Ludovic cel Mare, fiul lui Carol Robert, daruieste Felsew Rowna nobilului
roman Stan, fiul lui Patru.
In 1361 intareste donatia sub forma de privilegiu fidelitabus et serviys
placibulus Stan, feli Petri fidelis olahy nostri... possesionem nostre
Olacholem Felsew Rowna.
In 1500 Rona de Sus
trece in proprietatea regala sub Vladislav al II-lea, fapt ce reiese dintr-un
document emis in anul 1508, prin care reprezentantul regelui interzice
inregistrarea satului in favoarea proprietatii fiilor lui Dragfi.
Din acel moment Rona de Sus a fost inglobata domeniului regal cu resedinta la
Bocicoi, domeniu ce cuprindea mai multe sate cu etnici ucraineni.
Asadar componenta etnica a Ronei de Sus incepe sa se modifice simtitor
incepand cu sec. al XV-lea. Azi domina etnia ucraineana compacta, dovada toponimele:
Ihrovisce, Ialinca, Hluhii, Cravai, Laz, Artelove...
O istorie aparte o
are satul Costiui, care apatine de comuna Rona de Sus.
O importanta
covarsitoare in evolutia peste generatii au avut-o rezervele naturale si
ocnele de sare, exploatate mai ales cu ocnasi si detinuti, asigurand astfel
proprietarilor maxime venituri.
Unii istorici atesta localitatea Costiui dinaintea venirii romanilor.
In Diplome maramuresene
din sec. XIV-XV se afirma ca ca in apropierea ocnelor de sare s-au gasit
monede romane alaturi de obiecte din epoca bronzului.
Denumirea Costiui ar
deriva din latinescul castellum, primii comandanti cunoscuti fiind Paulus
Magnus din 1474 si Valentino Naghy din 1479.
Castelul, actuala scoala generala
I-VI, a suportat succesive renovari peste secole. La finele sec. XVII a
devenit proprietatea voievodului Apaffy care a renuntat la domeniu in
favoarea regelui Ungariei.
Populatia satului
Costiui este formata exclusiv din venetici, fapt dovedit de marea varietate a
numelor, maghiare, ucrainiene, nemtesti, turcesti, slovace, romanesti,
poloneze etc.
Vladislav al II-lea al Ungariei a reglementat riguros la 1498 veniturile
proprietarilor de ocne.
La finele secolului
al XIX-lea s-au produs substantiale schimbari in Rona de Sus si Costiui.
Astfel in 1872 s-a dat in folosinta
calea ferata ingusta ce lega satul Costiui de Sighet, iar in 1897 s-a
introdus curentul electric.
In aceasta perioada s-au dezvoltat si baile sarate Costiui.
Declinul minelor de sare a
inceput dupa 1930, cu repercusiuni dezastruoase.
Minele au fost inchise in
1931 lasand populatia fara ocupatie si resurse. Aceasta a dus la exodul
acesteia spre alte zone.
S-a ajuns astfel ca de la
o populatie de 2349 (1878) aceasta sa numere 840 (conform recensamantului din
ianuarie 1992).
Principala ocupatie
actuala a populatiei o constituie mestesugaritul.
Multi localnici au mostenit din stramosi arta confectionarii butoaielor de
stejar, fabricate pe vremuri aici in numar impresionant.
Atractia turistica o
reprezentau pana nu demult lacul sarat, varful Macovita (945 m) si Voloseanca
(925 m), afectate de alunecarile de teren din primavara anului 2005.
In baile Costiui, langa strandul
cu apa salina, stau la dispozitia turistilor noua casute de vacanta sezoniere
si un bar-restaurant cu gradina de vara.
Inca de la intrarea in Costiui, pe partea stanga ne atrage atentia un frumos
palc de larice (zada) inaltat pictural deasupra codrului dominat de foioase.
Localitatea, asezata de-o parte si
alta a soselei asfaltate (aproximativ 3 km din Rona de Sus), atrage prin
pitoresc si liniste.
Gospodariile sunt modeste dar ordonate, cu gradinite de zarzavat si flori in
fata caselor, prispe umbrite de ghirlandele de vita de vie.
Va trebui sa treaca mult timp pana ce gravele plagi ale versantilor,
odinioara impaduriti, despuiati de gravele alunecari de teren, sa fie
reacoperite de vegetatie.
Ca traditie, la
Costiui se serbeaza an de an Zilele Hollosy.
Aici merita a mai fi vizitate Castelul Apaffy (scoala actuala), statuia Sf.
Ioan de Nepomuk - patronul minelor, biserica ucraineana greco-catolica, Calea
Crucii (Calvaria), biserica Sf. Ioan.
In Rona de Sus putem vizita
rezervatia de gorun iar pe dealul Hera, manastirea ucraineana ortodoxa
"Izvorul tamaduirii".
Recomandam localitatea
Costiui ca pe o mica oaza balneoturistica, nu doar celor suferinzi de
afectiuni osteo-articulare si reumatismale ci si acelora dornici sa evadeze,
macar in weekend, din aglomeratiile urbane supraincinse de arsita.
Aici se pot face excursii agreabile
in codrii din jur, plaja, bai saline.
Localitate Costiui, datorita reurselor
de ape saline, cat si a cailor de acces, are un real potential turistic de
interes regional.
Vizitati-l, nu veti avea ce regreta.
Home
|
BluePink 